M-am obişnuit să fiu
O umbră printre stele,
Cu aripi mari şi argintii,
Cântând gândurile mele.
Şi îngerii m-ascultă-n zori,
Călcând pe stropi de rouă,
Flori de măr îmi pun în păr
Şi lacrimile mi le-adoră.
Dar m-am pierdut pe mine,
În al meu paradis,
Printre zeci de vise,
Înconjurată de orbi îngeri
Şi pierdută în propriile-mi albe gânduri.
