Priveam soarele cu ale sale calde raze,
Cum peste dealuri uşor, uşor, dispare
Şi cum sticlă spartă pe cer apare.
Am îngheţat.
Descopăr o lume nouă
Sau poate că nu...
Şi nu mai văd oameni.
Doar umbre...
Chipuri palide, suflete întunecate, priviri pierdute...
Îngerii fug din calea lor
Şi aş vrea să fug şi eu.
Dar stau şi privesc.
Mă-nconjoară şi mă prind,
Cu glas de înger ei mă mint.
Şi încerc să plec,
Dar m-am pierdut, cred.
Au distrus tot ce-am iubit,
Pe neputincioşi i-au lovit,
Iar în al meu suflet au pătruns.
Sunt ca ei...
