Memorii

Uneori mă întreb,
Deşi încep să nu mai cred,
De ce soarele în ochii tăi răsare,
Când lumina din jur dispare.

Şi în zori de zi pe geam privesc
Cum razele, întunericul strivesc
Şi stropii de cafea de pe podea
Îmi spun că ai plecat fără a mă vedea.

Şi obişnuiam să ador iluzii
Minţită crunt fiind de alţii,
Care mă orbeau cu vise
Şi cu ale tale cuvinte nescrise.