De ce să asculţi
Zeci de vorbe-n vânt?
Nu trebuie să te ascunzi
Ci să crezi într-un singur gând.
Si oare ce rost mai are
Să suporţi când doare atât de tare
Ura lor nejustificată
De invidie amplificată?
Dar când tot ce-i pur dispare,
Iar ei te-nfrâng cu ale lor gheare
Mereu în a ta minte un gând răsare
Şi cu demnitate-ţi croieşti drumul spre apărare.
Şi ochii lor vor plânge,
Lacrimi amare vor curge
Când cu groază vor afla
Că nu vor mai respira.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu