Simfonie de culori văd în a ta mare,
Valuri mari, de sticlă parcă, respiraţia mi-o taie.
Dar sărutul tău e cel care
Datorită cui sumbra privelişte dispare.
În împletituri de spic de grâu amintirile le legi,
În maci şi-n părul meu, sper să nu pleci,
Dar tu uşor le despleteşti
În fire de amintiri, oare unde eşti...
Mă strângi cu putere la piept,
Acum doar în dragostea ta cred,
Dulci fiori lovesc în inimă drept,
Dar durerea e iubire, sper.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu